Concursul de creativitate in fizica si tehnologii "Stefan Procopiu"

Argumente pedagogice
Dictionar metodic
A. Olar, Bionica
Mecatronica si integronica
Monografiile concursului
Galeriile concursului
Initiatori
Elevi participanti
Galerie foto
Īntrebari si raspunsuri - convorbiri metodice, puncte de vedere
Chestionar
Coordonatori metodici ai sectiunilor
Forum
Contact
Accesari : 468927
Vineri, 24 Noiembrie, 2017
Actualizare: 22 octombrie 2017

 


Pentru o abordare mai adecvată în şcoală
a relaţiei dintre inteligenţă şi creativitate –
dintre dotarea intelectuală şi potenţialul creativ
sau aptitudinal al fiecărui elev

Prof. Iulian Leahu, Septembrie 2009

Înţelegerea este ţinta şi ea poate fi atinsă
din perspective multiple, ne transmite Howard Gardner.

Tradiţional, criteriile performanţei şcolare a elevului de succes la fizică sunt centrate pe evaluarea aptitudinii analitice sau teoretice, situată, necesar, în prelungirea inteligenţei logico-matematice - capacitatea de a procesa cunoştinţele şi sarcinile de lucru prin simboluri logico-matematice (H. Gardner, 1983). Din perspectiva performanţei tradiţionale, rămân, în general, de interes scăzut pentru profesor elevii care prezintă aptitudini diferite - deşi valorizate în domeniul de studiu - cum sunt gândirea experimentală, tehnică, intuitivă ori elevii care procesează problemele în sisteme simbolice alternative, de exemplu, lingvistic, spaţial, muzical, naturalist, chinestezic, intrapersonal sau interpersonal - descrise ca „inteligenţe multiple” de către H. Gardner. Dacă sunt valorizate în cadrul disciplinei, şi alte combinaţii de aptitudini şi inteligenţe pot anunţa elevi de performanţă: gândirea analitică asociată inteligenţei verbal-lingvistice pot fi determinante pentru o viitoare carieră în jurnalismul ştiinţific; priceperea de a experimenta combinată cu un profil logico-matematic pot sprijini un viitor cercetător în modelarea fenomenelor bazată pe computer; gândirea intuitivă şi inteligenţa spaţială pot fi decisive pentru succesul unei noi teorii în fizica particulelor elementare; aptitudini variate pentru disciplină combinate cu inteligenţa de tip interpersonal vor constitui, probabil, pentru un viitor profesor de fizică profilul necesar în relaţia cu elevii şi aşa mai departe.
Într-un mediu şcolar ce recunoaşte performanţele elevilor în raport cu un spectru îngust de criterii - şi în majoritatea cazurilor reflectate prin probe „cu hârtie şi creion” - numeroase capacităţi latente ale elevilor rămân invizibile şi regresează. Învăţarea fizicii în şcoală indică valenţe şi ponderi variabile la elevi, determinând performanţe diferenţiate, observate progresiv în perioada şcolarităţii unui elev sau grup. Faţă de învăţarea fizicii - ca şi faţă de însuşirea oricărei alte discipline - elevii prezintă, pe de o parte, variate profiluri aptitudinale sau creative (sau vocaţii sau talente - competenţe şi priceperi individuale, valorizate în domeniul studiat); pe de altă parte, variate profiluri de inteligenţe ce acţionează la interfaţa dintre potenţialul creativ şi performanţe. Inteligenţele intervin în interacţiunea indivizilor (persoană sau grup) cu mediul, adaptând intelectul la condiţiile de mediu sau reconfigurând mediul în raport cu intelectul individual. Dacă înţelegem inteligenţa drept capacitatea unui elev (sau grup) de a interacţiona eficient cu mediul de învăţare pentru a-şi realiza potenţialul în rezolvarea unor situaţii-problemă, atunci situaţiile de învăţare create în clasă vor fi „inteligente” în măsura în care ele vor fi compatibile cu profilul sau construcţia intelectului său. Performanţele creative (sau aptitudinale) se vor ameliora într-un mediu de învăţare ce va reflecta profilul de inteligenţe al fiecărui elev.
Profilurile de inteligenţe - cu trăsături, în parte, individuale, în parte, distribuite în mediu şi dependente de context (Gardner, H., 1993) - semnalează profesorului interfaţa metodologică pe care trebuie s-o creeze prin situaţiile propuse în clasă, pentru a ajuta elevii, cum spune H. Gardner (2006), „să întâlnească acea combinaţie de inteligenţe care asigură executarea cea mai eficientă a unei sarcini”. A favoriza performanţele elevilor într-un spectru larg înseamnă a le oferi ţinte şi sarcini de lucru adecvate profilurilor creative, potrivite aptitudinilor care promit şi, în acelaşi timp, situaţii de învăţare-evaluare compatibile profilurilor intelectuale, probleme contextualizate de tipul celor cu care se vor confrunta în viaţă.
Inteligenţele nu definesc criteriile de succes şcolar, ci condiţiile pentru a-l atinge. Pedagogic, inteligenţa şi creativitatea acoperă părţi distincte ale unui curriculum şcolar: dacă profilurile creative sunt articulate la ţintele şi competenţele propuse de curriculum drept criterii de succes şcolar, profilurile intelectuale sunt configurate şi armonizate la nivelul resurselor şi al strategiilor didactice, ca oportunităţi de învăţare. Mult mai numeroşi elevi vor obţine succes şcolar, dacă învăţarea va armoniza într-un spectru mai larg aceste două dimensiuni ale intelectului ce se dezvoltă la fiecare în combinaţii unice:
- profilul creativ exprimat în termenii aptitudinilor specifice disciplinei, ai aptitudinilor creative şi ai motivaţiei intrinseci (cf. J.S. Renzulli, 1978; T.M. Amabile, 1983), respectiv,
- profilul de inteligenţe, redând, prin intermediul producţiilor creative specifice disciplinei de studiu, sistemele simbolice dominante utilizate în colectivitatea ştiinţifică şi pedagogică pentru reprezentarea cunoştinţelor şi procesarea sarcinilor specifice domeniului.
Imaginea clasică a elevului talentat pentru fizică ne prezintă, sub acelaşi chip, un profil creativ centrat pe gândirea analitică sau teoretică şi un profil intelectual centrat pe inteligenţa logico-matematică, ambele ascuţite şi puternic corelate. Dar, în realitatea largă şcolară, performanţele elevilor nu depind atât de natura aptitudinilor şi inteligenţelor disponibile şi nici de suma lor, cât de felul cum acestea interacţionează şi se combină în profiluri adecvate cerinţelor şi soluţiilor situaţiei-problemă. Accesând în şcoală întregul spectru de aptitudini şi de inteligenţe al elevilor - căi multiple pentru activarea capacităţilor latente şi puncte de intrare în conţinutul disciplinei - vom putea oferi elevilor condiţiile ca într-un număr mai mare şi la un nivel mai înalt să-şi manifeste întregul potenţial de învăţare, pe cât de inteligent, pe atât de creativ.

Dimensiunile evaluării creativităţii ştiinţifice şi tehnice a elevilor realizate prin Concursul de fizică creativă „Ştefan Procopiu”


Începând cu anii 1997-1998, Concursul de fizică creativă „Ştefan Procopiu” a reprezentat încercarea unui grup de profesori din învăţământul preuniversitar - din ce în ce mai larg, mai dedicat şi mai convingător - de a sprijini aplicarea acestei viziuni pedagogice mai adecvate asupra evaluării performanţelor ştiinţifice a elevilor, bazată pe o înţelegere complexă a relaţiei dintre inteligenţă şi creativitate. Evaluarea tradiţională a aptitudinilor ştiinţifice în şcoală este, în general, limitată la un domeniu aptitudinal îngust, codificată tipic logico-matematic şi centrată pe „produsul creativ”. „Centrarea pe produs” are dezavantajul că generează numeroase criterii de evaluare asociate particularităţilor divergente ale produelor, dificil de utilizat unitar, şi că ascunde profilul „creatorului” său. Activitatea noastră de evaluare în cadrul Concursului este focalizată pe „profilurile creative” ale elevilor, specifice disciplinelor implicate, definite într-o arie largă de competenţe ştiinţifice şi creative: teoretice, experimentale, tehnice, de imaginaţie anticipativă, ca factori ai gândirii creative etc., stimulate prin situaţii de evaluare adecvate „profilurilor intelectuale” ale elevilor. În acest fel, Concursul stimulează învăţarea creativă a fizicii şi a tehnologiilor înrudite şi promovează, sub factorii creativităţii, noi categorii de performanţă şcolară, noi oportunităţi de învăţare pentru elevi.
 Prin natura evaluării realizate, prin instrumentele de evaluare elaborate, Concursul: reflectă obiectivele de transfer şi de creativitate ale disciplinelor implicate, extinde gama de rezultate ale învăţării evaluate într-un spectru de aptitudini ştiinţifice larg, creează situaţii de evaluare variate, încurajând elevii să exploreze, să investigheze, să se exprime, să fie ei înşişi - cu alte cuvinte, să-şi descopere „intersecţia” dintre potenţialul creativ şi propriul profil intelectual, favorabilă performanţelor lor. Concursul dezvoltă astfel două dimensiuni ale evaluării creativităţii ştiinţifice şi tehnice a elevilor:
a) O dimensiune aptitudinală-atitudinală, extinsă la ansamblul de profiluri creative identificate în cadrul disciplinelor implicate, reprezentând, prin Diplomele acordate în concurs, potenţialul creativ al unui elev:
Diploma ARHIMEDE – gândire intuitivă, inspirată, spirit de observaţie şi perspicacitate;
Diploma COPERNIC – flexibilitatea gândirii ştiinţifice;
Diploma GALILEI – priceperea de a experimenta;
Diploma NEWTON – gândire teoretică sau analitică;
Diploma EDISON – productivitatea gândirii ştiinţifice;
Diploma COANDĂ – aptitudini tehnice;
Diploma JULES VERNE – imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
Diploma EINSTEIN – originalitatea gândirii ştiinţifice;
Diploma PROCOPIU – spectru larg de aptitudini ştiinţifice;
b) O dimensiune intelectuală, extinsă la situaţii de evaluare adecvate profilurilor de inteligenţe detectate în grupul de elevi, reprezentată prin Secţiunile Concursului. Secţiunile sunt definite pe baza producţiilor creative ce corespund principalelor „sisteme simbolice” (inteligenţe) activate în situaţiile în care elevii învaţă:
Secţiunea I. LUCRĂRI SCRISE (teste „cu hârtie şi creion”)
Secţiunea a II-a. TEHNICI DE LABORATOR (teste bazate pe experiment)
- FIZICĂ
- MECATRONICĂ
- ELECTRONICĂ
Secţiunea a III-a. GRUPURI DE COOPERARE (teste de tipul „proiecte de grup”)
Secţiunea a IV-a. REFERATE ŞTIINŢIFICE (rapoarte de cercetare)
Secţiunea a V-a. FIZICĂ TEHNOLOGICĂ sau APLICATĂ (modele materiale)
Secţiunea a VI-a. FIZICĂ PE CALCULATOR (modelare computerizată)
Secţiunea a VII-a. COMPOZIŢII PE TEME ŞTIINŢIFICE sau FIZICĂ ŞI ARTE (arte vizuale, film, literatură, teatru)
La interfaţa dintre potenţialul creativ şi performanţele creative, rolul Secţiunilor este să asigure elevilor - din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple - condiţii care să armonizeze competenţele învăţării fizicii şi tehnologiilor cu profilul intelectual al fiecărui elev.

Organizare si desfasurare
Parteneriate & Programe comune
Etapa judeteana, Iasi 2018
Etapa interjudeteana, 26-27-28 mai 2018:
Statiune Durau - Fizica si Electronica;
Iasi - Electrotehnica si Mecanica - Univ. Tehnica "Gh. Asachi" Iasi, Facultatea de Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata; Facultatea de Mecanica
Tabara de creativitate stiintifica a Concursului "Stefan Procopiu"
Site-uri recomandate
Link

Site coordonat de :
Editor : prof. Iulian Leahu (Iasi)            Administrator : prof. Ion Cazacu-Davidescu (Iasi)
2006-2017 Concursul de creativitate "Stefan Procopiu"