Scurtă istorie a ediţiilor concursului

Participarea elevilor la etapele naţionale

Ideea Concursului „Ştefan Procopiu” a apărut în 1990 din discuţiile a doi profesori de fizică ieşeni. Concursul a debutat în Iaşi, în anul 1995, dedicat elevilor care studiază fizica în învăţământul preuniversitar. Perceput şi supranumit pentru o perioadă „olimpiada mică”, din anul 1997 concursul s-a orientat către scopuri şi metode proprii: încurajarea creaţiei ştiinţifice şcolare şi stimularea unui climat de învăţare creativă în şcoală, crescând interesul elevilor pentru studiul fizicii.

În prezent, Concursul de creativitate ştiinţifică (de fizică creativă) „Ştefan Procopiu” se organizează anual în etape locale, judeţene şi naţionale. La etapele judeţene şi naţionale ale concursului participă anual 600-700 de elevi, implicând în comisiile de evaluare 70-80 de profesori de fizică şi de alte discipline (matematică, chimie, biologie, tehnologie, informatică, limba română, educaţie plastică etc.).

Originalitatea Concursului de creativitate ştiinţifică „Ştefan Procopiu”

Evaluarea tradiţională a creativităţii foloseşte caracteristicile produselor creative, dificil de definit şi de manipulat într-o manieră unitară din cauza diversităţii şi incompatibilităţii lor aparente, de la o disciplină de studiu la alta, dar şi în interiorul fiecărei discipline. De aceea, concursurile şcolare tradiţionale de fizică se limitează la un număr redus de categorii de produse ale învăţării: de exemplu, concursuri bazate pe probe scrise şi, mai rar, probe de laborator (olimpiadele de fizică) sau concursuri bazate pe realizare de proiecte. La concursul „Ştefan Procopiu”, elevii, individual sau în grup, sunt stimulaţi să-şi dezvolte propriile teme, obiective, modele de acţiune teoretice sau practice şi discursuri proprii în abordarea problemelor ştiinţifice. Concursul este orientat nu atât spre evaluare şi selecţie, cât într-un sens formativ, pentru a înlesni expresiile creative ale studiului fizicii în funcţie de profilurile creative specifice disciplinei.

Pentru a descrie această orientare, poate fi folosită metafora a două piramide răsturnate una faţă de alta:

- una reprezentând selecţia repetată şi concentrată a performanţelor elevilor de la bază la vârf, elevii însuşindu-şi iniţial cunoştinţe largi în domeniu (piramida învăţării „în sens invers”: „mai întâi cunoştinţele, apoi capacitatea de a opera cu ele”);

- cealaltă, o piramidă inversă, a învăţării „în sens direct”, analoagă proceselor reale de rezolvare a problemelor, prin modelarea unor idei sau ipoteze, testarea lor şi comunicarea rezultatelor obţinute, elevii plecând de la o situaţie-problemă ce declanşează un impuls cognitiv, generând rezolvarea problemei într-un mod personal.

În primul caz evaluarea rezultatelor este focalizată, ca şi învăţarea, pe conţinutul disciplinei, în al doilea caz, pe capacitatea elevilor de a-şi elabora cunoştinţele: capacitatea (curajul şi răbdarea) de a căuta capătul unui fir, de a te opri asupra lui şi de a păşi de-a lungul firului găsit. În general, cele două moduri de abordare ar putea fi complementare în cunoaştere, dacă uneori nu ar fi exclusiviste.

În concluzie, ţintele Concursului de fizică creativă „Ştefan Procopiu” au devenit următoarele:

- încurajarea creativităţii ştiinţifice a elevilor prin studiul fizicii, într-un context interdisciplinar;

- reflectarea în evaluare a obiectivelor de transfer şi de creativitate ale disciplinei;

- extinderea spectrului rezultatelor şcolare evaluate;

- dezvoltarea a noi situaţii de evaluare a rezultatelor şcolare, mai bine adecvate profilurilor creative ale elevilor;

- crearea unor instrumente de evaluare sensibile la diferenţele de profil creativ;

- promovarea sub factorii creativităţii ştiinţifice a noi modele de succes şcolar.

În acest scop, Concursul „Ştefan Procopiu” se bazează:

- pe o DIVERSITATE DE PRODUSE CREATIVE specifice, repartizate pe secţiunile concursului: lucrări scrise, lucrări de laborator, referate ştiinţifice, proiecte de grup, aplicaţii tehnologice, programe de calculator, compoziţii literare, plastice, dramatice pe teme ştiinţifice etc.;

- pe criterii de evaluare unitare FUNDAMENTATE PE PROFILURILE CREATIVE specifice sudiului fizicii, corespunzătoare diplomelor care se acordă în concurs, Arhimede, Newton, Galilei etc.

Diplomele acordate în concurs

Creativitatea elevilor este apreciată prin diplome corespunzând profilului creativ propriu implicat în lucrările lor. Pentru definirea acestor profiluri creative specifice studiului fizicii se îmbină patru grupe de factori:

La intersecţia acestor patru grupe de factori ai creativităţii se află diferitele profiluri creative în raport cu trăsăturile cărora sunt apreciate în Concurs produsele creative ale elevilor:

NEWTON – gândire analitică/ teoretică;

GALILEI – priceperea de a experimenta;

ARHIMEDE – perspicacitate (problem solving efficiency);

COPERNIC – gândire flexibilă (asociaţii îndepărtate);

EDISON – inventivitate (gândire asociativă, produtivitate ştiinţifică);

COANDĂ – aptitudini technice în fizica aplicată;

JULES VERNE – imaginaţie ştiinţifică anticipativă;

EINSTEIN – originallitatea gândirii ştiinţifice;

PROCOPIU – aptitudini speciale pentru disciplină.

Rolul secţiunilor concursului

Secţiunile Concursului sunt definite prin condiţiile adecvate exprimării diferitelor profiluri intelectuale ale elevilor şi a dinamicii lor specifice dezvoltării la vârstele şcolare. Intelectul (descris de teoria inteligenţelor multiple a lui H. Gardner) şi secţiunile corespunzătoare ale Concursului sunt înţelese drept condiţii pentru manifestările creative ale elevilor, interfaţa dintre creativitatea potenţială a unui copil şi creativitatea sa actualizată.

	I. Lucrări scrise · Rezolvare de probleme creative (deschise); · Teste scrise individuale propuse elevilor; · Profilul intelectual: logico-mathematic, verbal-lingvistic.
	II. Tehnici de laborator · Lucrări de laborator; · Teste colective (echipe de 2-3 elevi), examinare scrisă şi practică, teste propuse elevilor; · Profilul intelectual: logico-mathematic, spaţial-vizual, corporal-kinestezic.
	III. Grupuri de cooperare · Proiecte de grup; · Teste colective(echipe de 3-5 elevi), examinare scrisă şi practică, teste propuse elevilor; · Profilul intelectual: verbal-linguistic, logic-mathematic, inter-personal.
	IV. Mecatronică · Lucrări practice, în laboratorul tehnologic; · Teste colective (echipe de 2-3 elevi), examinare scrisă şi practică, teste propuse elevilor; · Profilul intelectual: logico-mathematic, spaţial-vizual, corporal-kinestezic.
	V. Referate ştiinţifice · Studii teoretice; · Teme propuse de elevi, individuale/ de grup, examinare orală-scrisă, cu public; · Profilul intelectual: logico-matematic, verbal-lingvistic.
	VI. Fizică aplicată · Lucrări practice aplicative; · Teme propuse de elevi, individuale/ de grup, examinare orală-scrisă-practică, cu public; · Profilul intelectual: naturalist, spaţial-vizual, corporal-kinestezic.
	VII. Fizică pe calculator · Soft educaţional; · Teme propuse de elevi, individuale/ de grup, examinare orală-scrisă-practică, cu public; · Profilul intelectual: logico-matematic, spaţial-vizual
	VIII. Compoziţii pe teme ştiinţifice · Artă literară, plastică, teatru etc. pe teme ştiinţifice; · Teme propuse de elevi, individuale/ de grup, examinare orală-scrisă-practică, cu public; · Profilul intelectual: verbal-lingvistic, spaţial-vizual, intrapersonal, corporal-kinestezic.

Prezentarea rezultatelor şi a diplomelor acordate

Prezentarea rezultatelor şi a diplomelor acordate se realizează atomat pe baza introducerii datelor (punctajelor) în calculator (conform unui program realizat de prof. M. Keller):

C1, C2, ... reprezintă criteriile de evaluare; Ar, Co, ... reprezintă diplomele Arhimede, Copernic etc.

Iulian Leahu