SECŢIUNEA I-a
PROBE (LUCRARI) SCRISE
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
LUCRĂRI SCRISE - FIZICĂ |
Mecatronică |
LUCRĂRI SCRISE - MECATRONICĂ |
Electronică |
LUCRĂRI SCRISE - ELECTRONICĂ |
Electrotehnică |
LUCRĂRI SCRISE - ELECTROTEHNICĂ |
SECŢIUNEA a II-a
TEHNICI DE LABORATOR
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
TEHNICI DE LABORATOR - FIZICĂ |
Mecatronică |
TEHNICI DE LABORATOR - MECATRONICĂ |
Electronică |
TEHNICI DE LABORATOR - ELECTRONICĂ |
Electrotehnică |
TEHNICI DE LABORATOR - ELECTROTEHNICĂ |
SECŢIUNEA a III-a
GRUPURI DE COOPERARE
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
GRUPURI DE COOPERARE - FIZICĂ |
Mecatronică |
GRUPURI DE COOPERARE - MECATRONICĂ |
Electronică |
GRUPURI DE COOPERARE - ELECTRONICĂ |
Electrotehnică |
GRUPURI DE COOPERARE - ELECTROTEHNICĂ |
SECŢIUNEA a IV-a
REFERATE STIINTIFICE
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
REFERATE ŞTIINŢIFICE - FIZICĂ |
Mecatronică |
REFERATE ŞTIINŢIFICE - MECATRONICĂ |
Electronică |
REFERATE ŞTIINŢIFICE - ELECTRONICĂ |
Electrotehnică |
REFERATE ŞTIINŢIFICE - ELECTROTEHNICĂ |
SECŢIUNEA a V-a
FIZICA SI TEHNOLOGII
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
FIZICĂ APLICATĂ (TEHNOLOGICĂ) |
Mecatronică |
FIZICĂ ŞI TEHNOLOGII MECATRONICE |
Electronică |
FIZICĂ ŞI TEHNOLOGII ELECTRONICE |
Electrotehnică |
FIZICĂ ŞI TEHNOLOGII ELECTROTEHNICE |
SECŢIUNEA a VI-a
TEHNICI COMPUTATIONALE
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
FIZICĂ PE CALCULATOR |
Mecatronică |
TEHNICI COMPUTAŢIONALE - Mecatronică |
Electronică |
TEHNICI COMPUTAŢIONALE - Electronică |
Electrotehnică |
TEHNICI COMPUTAŢIONALE - Electrotehnică |
SECŢIUNEA a VII-a
COMPOZITII PE TEME STIINTIFICE
(FIZICA & ARTE)
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
FIZICĂ ŞI ARTE |
Mecatronică |
INTEGRONICĂ |
Electronică |
COMPOZIŢII PE TEME ŞTIINŢIFICE |
Electrotehnică |
COMPOZIŢII PE TEME ŞTIINŢIFICE |
SECŢIUNEA a VIII-a
PROIECTE ANTREPRENORIALE
Disciplina |
Denumirea Secţiunii |
Fizică |
PROIECTE ANTREPRENORIALE - FIZICĂ |
Mecatronică |
PROIECTE ANTREPRENORIALE - MECATRONICĂ |
Electronică |
PROIECTE ANTREPRENORIALE - ELECTRONICĂ |
Electrotehnică |
PROIECTE ANTREPRENORIALE - ELECTROTEHNICĂ |
CONCURSUL DE CREATIVITATE „ŞTEFAN PROCOPIU”
(în fizică şi tehnologiile înrudite)
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE
(310 KB)
Cuprins
· Argument · Scopuri şi obiective · Sesiunile (etapele) Concursului · Secţiunile Concursului · Categorii de performanţe apreciate · Instrumente de evaluare utilizate · Susţinerea probelor şi reguli de ordine internă · Comisiile concursului şi atribuţii · Prezentarea rezultatelor şi acordarea diplomelor · Observaţii finale
Argument: Pentru o abordare mai adecvată în şcoală a relaţiei dintre inteligenţă şi creativitate -
dintre dotarea intelectuală şi potenţialul creativ al unui elev
Studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite capătă valenţe şi ponderi variabile în dezvoltarea intelectuală a elevilor, determinând performanţe variate, identificate progresiv în perioada şcolarităţii unui elev sau grup. Unele aptitudini intelectuale devin invizibile şi regresează într-un mediu şcolar ce recunoaşte succesul în raport cu un spectru îngust de criterii, cum sunt inteligenţele verbal-lingvistică şi logico-matematică, măsurate prin teste „cu hârtie şi creion”. Conform lui H. Gardner (1983), „există multiple inteligenţe şi multiple căi de a te comporta inteligent într-un anumit mod”. Pentru Gardner, inteligenţele sunt „capacităţi de procesare a informaţiilor în diferite sisteme simbolice”, atunci când rezolvăm probleme: verbal-lingvistic, logico-matematic, vizual-spaţial, naturalist, corporal-chinestezic, interpersonal, intra-personal, ritmic-muzical, existenţial etc. H. Gardner cere şcolii să ofere elevilor situaţii educative (de învăţare, de evaluare) corespunzătoare diferitelor tipuri de inteligenţe ce se dezvoltă într-un profil unic la fiecare elev.
În acelaşi timp, elevii îşi descoperă progresiv diferite „chemări” - vocaţii, talente, interese şi pasiuni, aptitudini şi abilităţi pentru un anumit domeniu, competenţe, profiluri productive sau creative, de rezolvare de probleme etc. - către diferite ţinte, roluri, „misiuni”, contribuţii personale, soluţii „noi şi utile” (T.M. Amabile, 1996) la problemele valorizate în domeniile de studiu, în timp ce aleg anumite „căi inteligente” pentru a parcurge distanța spre ţintă şi a-şi însuşi rolul propus.
Pe de o parte, „chemarea” către împlinirea personală într-un domeniu (profilul propriu creativ sau productiv), pe de altă parte, „căile inteligente” alese (profilul propriu de inteligenţe) sunt dimensiuni (înfăţişări) ale intelectului ce se dezvoltă, în anumite condiţii, în combinaţii unice la fiecare elev. La interfaţa dintre potenţialul creativ (chemare) şi performanţe, inteligenţele (atât cele individuale, cât şi cele distribuite în mediul intelectual, în grupul de lucru, în familie, în societate etc.), fie favorizează, fie frânează performanţele şcolare ale unui elev, ca şi performanţele profesionale ale unui adult. Pentru a stimula performanţele elevilor, şcoala trebuie să sprijine elevii să-şi armonizeze într-un spectru cât mai larg potenţialul sau „chemarea” spre împlinirea într-un domeniu cu „profilul inteligenţelor” proprii - cum scrie H. Gardner (2006), „să întâlnească acea combinaţie de inteligenţe care asigură executarea cea mai eficientă a unei sarcini”. Împlinirea profilului creativ (a performanţelor creative, în direcţia aptitudinilor şi aspiraţiilor proprii, a felului propriu de a se manifesta) se va ameliora dacă mediul de învăţare va reflecta (fizic, social, educaţional etc.) profilul de inteligenţe al fiecărui elev.
Şi, cum căile spre performanţe sunt diferite de la un elev la altul, pentru educaţie „mai important decât a constata cine are şi cine nu are anumite abilităţi devine felul cum pot fi puse în valoare abilităţile care există” (J.S. Renzulli, 2001). Iar dacă aptitudinile dominante ale elevilor pot fi educate, atunci ele trebuie tratate în şcoală în moduri potrivite, prin sarcini variate (de învăţare, de evaluare) şi în contexte adecvate îndeplinirii lor, „confortabile” cât mai multor elevi (R.J. Sternberg, 1994).
Din perspectiva şcolii tradiţionale, portretul elevului performant la ştiinţe (în particular, la fizică şi la tehnologiile înrudite) înfăţişează „un tip” cu un profil intelectual ascuţit: logico-matematic pe dimensiunea profilului de inteligenţe şi analitic sau teoretic pe dimensiunea creativităţii (a producţiei valorizate în domeniul de studiu). Dintr-o perspectivă mai largă - mai favorabilă fiecărui elev - prin Concursul de creativitate „Ştefan Procopiu” (prin natura evaluării realizate) promovăm conceptul că performanțele şcolare pot fi regăsite la intersecția (interfaţa) într-un spectru cât mai extins al acestor două dimensiuni sau „înfăţişări” ale intelectului şi ale personalităţii fiecărui elev, şi anume:
1. profilurile creative (productive) variate ale elevilor, reprezentate prin criteriile de evaluare a performanţelor creative (Diplomele acordate în Concurs), reflectând atât structura internă (aptitudinile şi motivaţiile fiecărui elev pentru disciplinele studiate), cât şi mediul extern (ansamblul competenţelor valorizate în domeniile studiate);
2. profilurile de inteligențe multiple ale elevilor, configurate prin ansamblul situaţiilor (de învăţare, de evaluare a rezultatelor învăţării) ce reflectă „porţile de acces” – cum spune H. Gardner - ale oricărui elev în disciplina de studiu (prin Secţiunile Concursului), favorabile manifestării şi evaluării performanţelor creative.
Faţă de evaluarea convenţională a performanţelor creative centrată pe produsul creativ, codificată logico-matematic, limitată la un spectru aptitudinal îngust, evaluarea realizată prin Concursul de creativitate „Ştefan Procopiu” priveşte dincolo de „produs”, către profilul creatorului său. Într-o arie mai largă de competenţe (teoretice, experimentale, tehnice, de imaginaţie anticipativă, ca factori ai creativităţii etc.) şi de situaţii de evaluare (lucrări scrise, probe de laborator, investigaţii de grup, comunicări ştiinţifice, proiecte antreprenoriale etc.), elevii sunt încurajaţi să-şi descopere potenţialul pentru studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite, la interfaţa dintre „chemare” şi „cale”, „să fie ei înşişi”, să se simtă „reprezentaţi” prin Concurs.
În scopul armonizării acestor două dimensiuni ale performanţei şcolare - la interfaţa dintre inteligenţă şi creativitate, dintre „dotarea intelectuală” şi potenţialul creativ al fiecărui elev - Concursul „Ştefan Procopiu” dezvoltă mijloace de evaluare reprezentate prin:
Criteriile de evaluare (Diplomele acordate în Concurs):
ARHIMEDE – gândire intuitivă (holistă), spirit de observaţie, perspicacitate;
NEWTON – gândire analitică (teoretică, ştiinţifică);
COPERNIC – flexibilitatea gândirii ştiinţifice;
GALILEI – priceperea de a experimenta;
EDISON – productivitatea (fluiditatea) gândirii ştiinţifice/ tehnice;
COANDĂ – aptitudini tehnice (adecvarea gândirii la realitate);
JULES VERNE – imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
EINSTEIN – originalitatea gândirii ştiinţifice;
PROCOPIU – spectru larg de aptitudini ştiinţifice/ tehnice.
Situațiile de evaluare (Secţiunile Concursului):
I. LUCRĂRI SCRISE - teste scrise, individuale;
II. TEHNICI DE LABORATOR - teste experimentale, de grup;
III. GRUPURI DE COOPERARE - proiecte de grup;
IV. REFERATE ŞTIINŢIFICE - rapoarte de cercetare, individuale sau de grup;
V. FIZICĂ TEHNOLOGICĂ (APLICATĂ) – lucrări practice, individuale sau de grup;
VI. TEHNICI INFORMATICE – modelare ştiinţifică pe computer, individuală sau de grup;
VII. COMPOZIŢII PE TEME ŞTIINŢIFICE - film, arte vizuale, literatură, teatru – lucrări individuale sau de grup;
VIII. PROIECTE ANTREPRENORIALE – proiecte de afaceri (producţie, servicii etc.) valorizând competenţele elevilor în domeniile din mediul exterior şcolii.
Concursul se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar care studiază fizica şi tehnologiile înrudite (mecanică, electronică, electrotehnică automatică etc.).
Concursul are scopul să stimuleze creativitatea ştiinţifică şi tehnică a elevilor şi învăţarea creativă în şcoală, încurajând elevii să-şi dezvolte modele proprii de investigare şi exprimare ştiinţifică, într-un context interdisciplinar (ştiinţe şi tehnologii înrudite) şi trans-disciplinar (extins la ansamblul competenţelor cheie ale curriculumului şcolar).
Prin scop şi prin natura evaluării realizate, Concursul vizează:
II. Sesiunile (etapele) Concursului
Concursul se organizează anual, în sesiuni (etape) locale, judeţene şi interjudeţene/ regionale sau naţionale, pentru disciplinele fizică (gimnaziu şi liceu) şi disciplinele tehnologice înrudite (liceu): mecatronică, electronică, electrotehnică.
Pentru disciplinele implicate, sesiunile Concursului pot fi organizate în comun sau separat, simultan sau în perioade diferite, la nivelul tuturor Secţiunilor sau al anumitor Secţiuni.
Numărul elevilor/ lucrărilor promovate la etapele judeţene/ interjudeţene/ regionale sau naţionale, pe an de studiu/ instituţie şcolară/ judeţ şi modul de înscriere a elevilor/ lucrărilor la Secţiunile Concursului este stabilit şi comunicat de către organizatori (cf. Anexa 5. Fişa de înscriere).
La etapele superioare ale Concursului se califică elevii/ lucrările care au obţinut Diploma „Procopiu”, respectiv, alte Diplome, în ordinea descrescătoare a punctajelor acordate (v. Anexa 7. Stabilirea diplomelor) şi în limita numărului de participanţi comunicat de organizatori pe an de studiu/ instituţie şcolară/ judeţ etc.
Secţiunile Concursului sunt:
Secţiunile Concursului sunt concepute ca situaţii de evaluare adecvate într-un spectru cât mai larg profilurilor de inteligenţe ale elevilor (verbal-lingvistic, logico-matematic, vizual-spaţial, naturalist, interpersonal, intra-personal etc.), reflectând „porţile de acces” (H. Gardner) ale oricărui elev în disciplinele de studiu, centrate pe producţii şcolare specifice: teste scrise, probe practice şi experimentale, proiecte de grup, compoziţii pe teme ştiinţifice etc.:
Tabelul 1
Secţiunea |
Situaţia de evaluare |
I. Lucrări scrise |
Teste scrise, individuale, pe baza programelor şcolare. |
II. Tehnici de laborator |
Teste practice, pe echipe (2-3 elevi), pe baza programelor şcolare. |
III. Grupuri de cooperare |
Teste practice, pe echipe (3-5 elevi), pe baza programelor şcolare. |
IV. Referate ştiinţifice |
Rapoarte de cercetare propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului. |
V. Fizică tehnologică |
Lucrări practice propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului. |
VI. Tehnici informatice |
Lucrări practice propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului. |
VII. Compoziţii pe teme ştiinţifice |
Lucrări practice propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului. |
VIII. Proiecte antreprenoriale |
Lucrări aplicative propuse de elevi, individuale sau de grup, fără limitare la programele şcolare, cu examinare orală, în prezenţa publicului. |
Tabelul 2 (v. Anexa 4. Elaborarea probelor)
Secţiunea |
Tipuri de probe/ specii ale producţiei ştiinţifice şcolare |
I. Lucrări scrise |
Probleme teoretice cu soluţii multiple, cu potenţial creativ, eseu structurat şi liber (întrebări de perspicacitate, jurnal de observaţii, utilizări neobişnuite, evocări ale experienţelor personale, povestiri din imaginaţie etc.). |
II. Tehnici de laborator |
Probleme experimentale cu soluţii multiple, cu potenţial creativ, eseu structurat şi liber (întrebări de perspicacitate, jurnal de observaţii, utilizări neobişnuite, determinări cu număr limitat de obiecte, evocări ale experienţelor personale, povestiri din imaginaţie, etc.). |
III. Grupuri de cooperare |
Teme practice de realizare a unui proiect de grup - de exemplu, montajul unui film didactic pe calculator (incluzând materiale pregătite anterior de elevi: idei, fotografii, grafică, filmări proprii etc.). |
IV. Referate ştiinţifice |
Prezentări ale rezultatelor unor cercetări ştiinţifice proprii, de diferite niveluri de complexitate: · sinteze bibliografice; · studii teoretice sau experimentale; · comunicări ştiinţifice etc. |
V. Fizică tehnologică |
Prezentări de aparate/ dispozitive realizate la diferite niveluri de complexitate: · demonstraţii experimentale (fenomene, relaţii, metode); · construcţii (dispozitive, machete funcţionale); · aplicaţii tehnologice (aparate, instalaţii industriale etc.). |
VI. Tehnici computaţionale |
Prezentare de soft ştiinţific sau educaţional: modelarea/ simularea unor fenomene, procese, relaţii, metode, modalităţi de lucru etc. |
VII. Compoziţii pe teme ştiinţifice |
Lucrări artistice, plastice, dramatice, pe teme ştiinţifice: literatură, film, arte vizuale, teatru. |
VIII. Proiecte antreprenoriale |
Proiecte de afaceri în domeniile de studiu (idei, studii de piaţă, producţie, servicii, promovarea unui produs, etica în afaceri etc.), cu impact educaţional, economic, tehnologic, în comunitate etc. |
Tabelul 3
Secţiunea |
Profilul de inteligenţe vizat |
I. Lucrări scrise |
Logico-matematic, verbal-lingvistic; |
II. Tehnici de laborator |
Logico-matematic, spaţial-vizual, corporal-chinestezic; |
III. Grupuri de cooperare |
Spaţial-vizual, verbal-lingvistic, interpersonal; |
IV. Referate ştiinţifice |
Logico-matematic, verbal-lingvistic, spaţial-vizual; |
V. Fizică tehnologică |
Naturalist, spaţial-vizual, corporal-chinestezic; |
VI. Tehnici computaţionale |
Logico-matematic, spaţial-vizual; |
VII. Compoziţii pe teme ştiinţifice |
Logico-matematic, verbal-lingvistic, intra-personal; |
VIII. Proiecte antreprenoriale |
Logico-matematic, naturalist, interpersonal. |
IV. Categorii de performanţe apreciate
Categoriile de performanţe creative evaluate prin Concurs sunt reprezentate prin următoarele Diplome (cf. Anexa 2. Repartizarea Diplomelor pe Secţiunile Concursului şi Anexa 6. Machete Diplome):
Categoriile de performanţe creative evaluate prin Concurs sunt definite pe baza unor criterii (competenţe) care includ trăsăturile profilurilor creative specifice studiului ştiinţelor şi tehnologiilor, incluse în grupele:
competenţe pentru disciplinele implicate - competenţe analitice/ teoretice, experimentale, tehnice, de gândire ştiinţifică anticipativă etc.;
aptitudini creative - sensibilitate la probleme, flexibilitate, productivitate, capacitate de elaborare, originalitate.
V. Instrumente de evaluare utilizate
Concursul este centrat pe probe (teste) cu potenţial creativ:
Structura probelor (cf. Anexa 4. Elaborarea probelor), respectiv, gruparea criteriilor de evaluare pe Diplome (cf. Anexa 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative) sunt concepute astfel încât redea profilurile creative ale elevilor într-un mod cât mai semnificativ pentru elevi, pe dimensiunile:
Pentru a stimula răspunsurile elevilor într-un spectru de performanţe creative cât mai larg, construirea şi asamblarea item-ilor (problemelor) într-un test la Secţiunile I-III, respectiv, asamblarea criteriilor de evaluare a lucrărilor elevilor la Secţiunile IV-VIII sunt organizate pe următoarele dimensiuni:
Pentru a favoriza manifestarea potenţialului creativ şi a valoriza trăsăturile profilului creativ al fiecărui elev, oferind elevilor un sens efortului de rezolvare şi motive de a valorifica ceea ce „ştiu”, probele Concursului, respectiv, criteriile de evaluare promovează:
Punctarea (notarea) probelor se realizează astfel:
VI. Desfăşurarea probelor şi reguli de ordine internă
Pentru efectuarea probei sau prezentarea lucrării se acordă concurenţilor, de regulă, următorii timpi:
La Secţiunile IV-VIII este permis accesul publicului.
Punctarea (notarea) lucrărilor (sigilate) se realizează prin distribuire aleatorie în Comisiile de evaluare.
Punctajele finale sunt decise prin compararea a două evaluări independente.
În sălile repartizate Secţiunilor I - III se asigură prezenţa a câte doi asistenţi (supraveghetori).
Nu pot fi supravegheaţi sau evaluaţi elevii proprii în concurs.
În timpul examinării la Secţiunile IV-VIII, pentru a facilita punctarea - ca şi pentru a diminua contestaţii ulterioare - membrii Comisiilor de evaluare sunt solicitaţi:
Comportamentele necorespunzătoare ale concurenţilor (larmă, injurii, neglijenţă în manipularea materialelor şi mijloacelor puse la dispoziţie, distrugeri, furturi etc.) în spaţiile de desfăşurare a probelor Concursului, în spaţiile de cazare şi masă şi în mijloacele de transport sunt sancţionate cu penalizare de 20-50% din punctajele finale, până la excluderea din concurs.
VII. Comisiile concursului şi atribuţii
Organizarea şi desfăşurarea Concursului este coordonată de comisii: a) de organizare; b) de evaluare; c) de formulare a subiectelor; d) de validare a rezultatelor.
Comisiile de evaluare sunt organizate pentru fiecare Secţiune a Concursului şi sunt alcătuite din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, profesori examinatori (implicând, după tipurile de probe/ lucrări evaluate, profesori de la disciplinele fizică, chimie, biologie, discipline tehnologice, informatică, matematică, limba română, educaţie plastică, laboranţi etc.).
Preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de evaluare coordonează:
Secretarul comisiei de evaluare asigură:
Comisia de validare a rezultatelor cuprinde: preşedinţi ai Concursului (preşedinte de onoare, preşedinte executiv, coordonator metodic) şi vicepreşedinţi ai Concursului (organizare, evaluare, bază de date, prezentarea rezultatelor), preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Secţiunilor, secretarul concursului.
Comisia de validare a rezultatelor:
VIII. Prezentarea rezultatelor si acordarea diplomelor
Stabilirea Diplomelor se realizează în mod computerizat, în Comisia de validare a rezultatelor (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor).
Rezultatele se afişează conform tabelului următor (50 - punctajul maxim aşteptat). Pentru Secţiunile IV-VIII, tabelul include şi titlul lucrării.
Nr. teză |
Nume şi prenume |
Clasa |
Şcoala/ Locali-tatea |
Prof. îndru-mător |
Ar |
Co |
Ne |
Ga |
Ed |
Cd |
JV |
Ei |
Pr |
50 |
50 |
50 |
50 |
50 |
50 |
50 |
50 |
Total |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Semnăturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei …………….
Rezultatele afişate pot fi contestate în termenul stabilit de organizatori.
Diplomele acordate în concurs pot fi echivalate cu Premiile acordate la alte concursuri (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor):
Diploma Procopiu selectează, pentru fiecare Secţiune a Concursului, rezultatele excelente (cuprinse în zona de 2,5% din regiunea superioară a distribuţiei rezultatelor în coloana „Procopiu”), echivalente cu Premiile I acordate la alte concursuri;
Diplomele Arhimede, Copernic, Newton, Galilei, Edison, Coandă, Einstein, Jules Verne selectează rezultatele foarte bune (cuprinse în zona de 13,5% din regiunile superioare ale distribuţiior rezultatelor din coloanele corespunzătoare), echivalente cu Premiile II şi III sau cu Premiile speciale acordate la alte concursuri.
Prezentul Regulament este însoţit de anexele: 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative; 2. Repartizarea Diplomelor pe Secţiunile Concursului; 3. Repartizarea conţinuturilor programelor şcolare; 4. Elaborarea probelor; 5. Fişa de înscriere; 6. Machete Diplome; 7. Stabilirea Diplomelor; 8. Borderouri de prezentare a rezultatelor.
Intervenţii asupra organizării şi desfăşurării Concursului, asupra conceptelor şi termenilor utilizaţi în prezentul Regulament, modificări ale machetelor Diplomelor sau preluări ale acestor concepte în cadrul altor activităţi educative pot fi efectuate numai cu acordul autorului, prof. Iulian Leahu.
Organizarea şi desfăşurarea Concursului rămâne deschisă creativităţii organizatorilor, în scopul adecvării probelor la particularităţile şi interesele elevilor, a creşterii calităţii evaluării realizate.
Prof. Iulian Leahu, ianuarie 2015
Site coordonat de : |
|
Editor : prof. Iulian Leahu (Iasi) Administrator : prof. Ion Cazacu-Davidescu (Iasi) |
|
Realizatori: prof. Mihai Keller(Iasi), prof. Irina Frunza(Iasi), prof. Adriana Amazilitei(Iasi), prof. Magdalena Postolache(Iasi) |
|
2006-2019 Concursul de creativitate "Stefan Procopiu" |
|