CONCURSUL
DE FIZICĂ CREATIVĂ
"ŞTEFAN PROCOPIU"
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE
(100KB)

 

Cuprins

· Argument: Pentru o abordare mai adecvată în şcoală a relaţiei dintre inteligenţă şi creativitate - dintre dotarea intelectuală şi potenţialul creativ sau aptitudinal al unui elev · Scopuri şi obiective · Sesiunile (etapele) Concursului · Secţiunile Concursului · Categorii de performanţe apreciate · Instrumente de evaluare utilizate · Susţinerea probelor şi reguli de ordine internă · Comisiile concursului şi atribuţii · Prezentarea rezultatelor · Observaţii finale

Argument

(Pentru o abordare mai adecvată în şcoală a relaţiei dintre inteligenţă şi creativitate -
dintre dotarea intelectuală şi potenţialul creativ sau aptitudinal al unui elev)

Studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite capătă valenţe şi ponderi variabile în dezvoltarea cognitivă a elevilor, determinând performanţe variate, identificate progresiv în perioada şcolarităţii unui elev sau grup. Unele capacităţi devin invizibile şi regresează într-un mediu ce recunoaşte succesul în raport cu un spectru îngust de criterii, de obicei, inteligenţa logico-matematică măsurată prin teste „cu hârtie şi creion”. Conform lui H. Gardner (1983), „există multiple inteligenţe şi multiple căi de a fi inteligent într-un anumit mod”. Ca urmare, cere şcolii să ofere situaţii educative corespunzătoare inteligenţelor ce se dezvoltă la fiecare elev în profiluri intelectuale unice.
În acelaşi timp, elevii sunt diferiţi prin profilurile aptitudinale sau creative (sau vocaţii, talente) faţă de o disciplină şcolară. Elevii pot demonstra diferite profiluri creative şi, parafrazând pe H. Gardner, „multiple căi [inteligente] de a fi creativi într-un anumit mod”. La interfaţa dintre potenţialul creativ şi performanţele creative, inteligenţele - parţial individuale, parţial distribuite în mediu - constituie situaţii ce favorizează manifestările creative ale fiecărui elev. Performanţele şcolare se ameliorează într-un mediu de învăţare ce reflectă (intelectual) profilul de inteligenţe al fiecărui elev.
Tradiţional, portretul elevului performant în studiul fizicii prezintă un tip analitic (sau academic), ca profil aptitudinal, construit pe o inteligenţă de tip logico-matematic, ca profil intelectual. În şcoala reală, însă, mult mai numeroşi elevi ar obţine succes, dacă mediul de învăţare i-ar sprijini pe fiecare să-şi armonizeze într-un spectru cât mai larg aceste două dimensiuni, aptitudinile pentru un domeniu şi profilul intelectual sau, cum scrie H. Gardner (2006), „să întâlnească acea combinaţie de inteligenţe care asigură executarea cea mai eficientă a unei sarcini”.
În evaluarea creativităţii ştiinţifice a elevilor, Concursul „Ştefan Procopiu” include ambele dimensiuni: aptitudinal-motivaţională, extinsă la un ansamblu de profiluri creative specifice disciplinelor implicate (Diplomele Concursului); intelectuală, în continuă dezvoltare, prin crearea de situaţii de evaluare (Secţiunile Concursului) cât mai adecvate profilurilor de inteligenţe detectate în colectivitatea de elevi. Faţă de evaluarea tradiţională a performanţelor şcolare - centrată pe produs (generând criterii ce descriu natura şi valoarea produsului realizat, dar nu profilul creatorului său), limitată la un spectru aptitudinal îngust (competenţe teoretice sau analitice), codificată tipic logico-matematic - Concursul de Fizică Creativă „Ştefan Procopiu” se focalizează pe profiluri creative identificate într-o arie largă de competenţe disciplinare (teoretice, experimentale, tehnice, de imaginaţie anticipativă) sau ca factori ai gândirii creative, în situaţii adecvate profilurilor intelectuale ale elevilor, sprijinind elevii să-şi descopere fiecare „intersecţia” dintre potenţialul creativ şi propriul profil intelectual, încurajându-i să exploreze, să investigheze, să se exprime - să devină ei înşişi.

Top

I. Scopuri şi obiective

Concursul se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar care studiază fizica şi tehnologiile înrudite.
Concursul are scopul să stimuleze creativitatea ştiinţifică şi tehnică a elevilor şi învăţarea creativă în şcoală, încurajând elevii să-şi dezvolte modele proprii de explorare, investigare şi exprimare, într-un context interdisciplinar.
Prin scop şi prin natura evaluării realizate, Concursul vizează:

• reflectarea în evaluare a obiectivelor de transfer şi de creativitate ale disciplinelor implicate;
• extinderea gamei de rezultate ale învăţării evaluate într-un spectru de aptitudini creative larg;
• adecvarea situaţiilor de evaluare la profilurile de inteligenţe ale elevilor;
• promovarea, sub factorii creativităţii ştiinţifice, a noi modele de performanţă şcolară.

Top

II. Sesiunile (etapele) Concursului

Concursul se organizează anual, în sesiuni (etape) locale, judeţene şi naţionale.
Numărul elevilor promovaţi la etapele judeţene şi naţionale, pe an de studiu, pe instituţie şcolară, pe judeţ este stabilit de către organizatori.
Înscrierea lucrărilor la Secţiunile V-VIII, la etapele judeţene şi naţionale ale Concursului se realizează pe baza completării de către autori şi transmiterii către organizatori a fişei de înscriere (cf. Anexa 5. Fişa de înscriere).
Cu acordul preşedintelui comisiilor de evaluare (preşedintele concursului) şi în limita numărului de participanţi stabilit de către organizatori, la etapa naţională pot fi înscrişi elevi din judeţele care nu au organizat etapa judeţeană.

Top

III. Secţiunile Concursului

Secţiunile Concursului sunt concepute ca situaţii de evaluare adecvate profilurilor de inteligenţe ale elevilor, centrate pe specii ale producţiei ştiinţifice şi tehnice şcolare: teste scrise, teste practice şi experimentale, proiecte de grup, compoziţii pe teme ştiinţifice etc. Secţiunile Concursului sunt:

Secţiunea	Situaţia de evaluare	Profilul de inteligenţe	Specii ale creaţiei ştiinţifice
I. LUCRĂRI SCRISE	Teste scrise, pe baza programelor şcolare; examinare individuală;	Logico-matematic Verbal-lingvistic	Elevii rezolvă probleme creative: Probleme-întrebări cu soluţii multiple (perspicacitate, utilizări neobişnuite, determinări cu număr limitat de obiecte etc.); Întrebări structurate; Eseu structurat şi liber (evocări ale experienţelor ştiinţifice personale, jurnal de observaţii ştiinţifice, povestiri din imaginaţie etc.); Sarcini de lucru experimentale sau practice.
II. TEHNICI DE LABORATOR (SUBSECŢIUNI: FIZICĂ, MECATRONICĂ, ELECTRONICĂ)	Teste scrise şi practice, pe baza programelor şcolare; examinare în echipe de 2-3 elevi pentru fizică, 3-4 elevi pentru celelalte;	Logico-matematic Corporal-kinestezic
III. GRUPURI DE COOPERARE	Teste scrise şi practice, pe baza programelor şcolare; examinare în echipe de 3-5 elevi;	Interpersonal
IV. REFERATE ŞTIINŢIFICE	Lucrări propuse de elevi, examinare orală, scrisă sau practică, individuală sau colectivă, în prezenţa publicului.	Logico-matematic Verbal-lingvistic	Elevii prezintă proiecte de grup: Referate (sinteze) bibliografice; Studii teoretice sau experimentale; Comunicări ştiinţifice.
V. FIZICĂ TEHNOLOGICĂ (APLICATĂ)		Naturalist Corporal-kinestezic	Demonstraţii experimentale (fenomene, relaţii, metode); Dispozitive (aparate, machete funcţionale, instalaţii etc.).
VI. FIZICĂ PE CALCULATOR		Logico-matematic Spaţial-vizual	Soft ştiinţific (modelare, simulare); Soft didactic.
VII. FIZICĂ ŞI ARTE (COMPOZIŢII PE TEME ŞTIINŢIFICE)		Intrapersonal	Literatură; Arte vizuale; Teatru; Film (documentar, didactic).

Top

IV. Categorii de performanţe apreciate

Categoriile de performanţe (profilurile creative) apreciate prin Concurs sunt definite pe baza unor seturi de trăsături care includ: a) competenţe pentru disciplinele implicate (analitice, experimentale, tehnice, anticipative etc.); ii) aptitudini creative (sensibilitate la probleme, flexibilitate, productivitate, capacitate de elaborare, originalitate). Categoriile de performanţe sunt reprezentate prin Diplome (cf. Anexa 6. Machete Diplome):

DIPLOMA NEWTON - gândire teoretică sau analitică;

• DIPLOMA GALILEI - priceperi experimentale;
• DIPLOMA ARHIMEDE - sensibilitate la probleme (spirit de observaţie şi perspicacitate);
• DIPLOMA COPERNIC - flexibilitatea gândirii ştiinţifice;
• DIPLOMA EDISON - inventivitate (multiplicitatea soluţiilor, productivitatea gândirii);
• DIPLOMA COANDĂ - aptitudini tehnice (a adecva soluţiile problemelor la realitate);
• DIPLOMA JULES VERNE - imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
• DIPLOMA EINSTEIN - originalitatea gândirii ştiinţifice;
• DIPLOMA PROCOPIU - aptitudini speciale pentru studiul fizicii şi al tehnologiilor înrudite.

Din motive de eficienţă, se realizează şi se actualizează anual o repartizare restrânsă a Diplomelor pe Secţiunile Concursului(cf. Anexa 2. Repartizarea Diplomelor pe Secţiuni).

Top

V. Instrumente de evaluare utilizate

Concursul este centrat pe probe cu potenţial creativ:

• la Secţiunile I – III, teste propuse de organizatori, în limita conţinuturilor programelor şcolare pentru disciplinele implicate (cf. Anexa 3. Repartizarea conţinuturilor programelor şcolare);
• la Secţiunile IV – VII, rapoarte ale lucrărilor propuse de participanţi, cu o tematică liberă, eventual orientată la anumite Secţiuni de către organizatori.

Categoriile de performanţă (Diplomele) sunt redate şi acoperite:

• la secţiunile I-III, prin itemii testelor (probleme, întrebări, sarcini de lucru), notaţi cu câte 10 p. (1 p. din oficiu), grupaţi câte cinci pe o categorie (50 p.) (cf. Anexa 4. Elaborarea probelor);
• la secţiunile IV-VII, prin criterii de evaluare a performanţelor creative, notate cu câte 10 p. (1 p. din oficiu), grupate câte cinci pe o categorie (50 p.) (cf. Anexa 1. Criterii de evaluare a performanţelor creative).

Itemii testelor formulate la Secţiunile I – III, respectiv, criteriile de evaluare aplicate la Secţiunile IV – VII redau profilurile creative (Diplomele), pe dimensiunile:

• gândire ştiinţifică - teoretică/ analitică, experimentală, tehnică, imaginaţie anticipativă;
• gândire creativă - perspicacitate, productivitate, flexibilitate, originalitate, elaborare;
• motivaţie şi interese intrinseci - receptivitate la probleme, angajare în sarcină etc.

Pentru a stimula răspunsurile elevilor într-un spectru de performanţe cât mai larg, tehnicile de construire a itemilor şi de asamblare a itemilor în test deplasează accentul:

• de la probleme cu soluţie unică (gândire convergentă), la probleme cu soluţii multiple, deschise (gândire divergentă);
• de la cunoaştere şi înţelegere (reproducere), la sinteză şi evaluare (gândire productivă);
• de la aplicare în situaţii familiare (probleme de rutină, „de manual”), la aplicare în situaţii noi, nefamiliare (probleme de tip nonrutină);
• de la probleme bine definite (algoritmice), la probleme slab definite (euristice);
• de la probleme teoretice, la probleme formulate într-un context tehnologic, practic, cotidian etc.

Pentru a favoriza potenţialul creativ al cât mai multor elevi, în diferitele Secţiuni ale Concursului testele şi criteriile de evaluare accentuează sistemele specifice de simboluri (verbale, logico-matematice, spaţiale, naturaliste, intrapersonale, interpersonale etc.) de gândire şi comunicare, având în vedere profilurile de inteligenţe (capacităţile tari) corespunzătoare.
Pentru validitatea probelor Concursului sunt relevante, nu atât acoperirea conţinuturilor programelor şcolare şi verificarea a ceea ce elevii „ştiu”, cât capacitatea elevilor de a transfera cunoştinţele în situaţii noi şi identificarea a ceea ce elevii sunt capabili „să facă cu ceea ce ştiu”.
Esenţială pentru asamblarea setului de probleme şi întrebări care alcătuiesc testul (proba) – şi distinctivă pentru tipul de evaluare pedagogică pe care îl propunem, centrat pe procesele gândirii - este tema probei. Rolul principal al temei este să ofere elevilor un sens efortului de rezolvare a problemelor: De ce sunt valoroase pentru mine aceste probleme? Cum se leagă ele de experienţele mele personale? Ce anume am aflat sau pot face acum când am rezolvat aceste probleme? Iar din perspectiva profesorului: În numele cărei idei sau cărui scop voi grupa problemele, astfel ca să-i implic pe elevi în găsirea unui sens la ceea ce ei fac: noi descoperiri, noi cunoştinţe, noi convingeri?
Validitatea evaluării performanţelor creative realizate în Secţiunile Concursului se sprijină pe:

• acoperirea adecvată cu itemi/ criterii a Diplomelor (profilurilor creative) repartizate;
• identificarea modelelor (cognitive, comportamentale) adecvate performanţelor vizate;
• selecţia conţinuturilor ştiinţifice comune diverselor parcursuri şcolare realizate de elevi;
• discuţii evaluative cu elevii în timpul rezervat discuţiilor la Secţiunile V-VIII;
• actualizarea în Comisii a schemelor finale de punctare, pe baza medierilor „cerinţă-răspuns”.

Se punctează răspunsul corect la itemi/ criterii cu răspuns aşteptat, respectiv, cel mai bun răspuns (incluzând răspunsuri aşteptate) la itemi/ criterii cu soluţii multiple.

Top

VI. Susţinerea probelor şi reguli de ordine internă

Pentru efectuarea probei/ prezentarea lucrării se acordă concurenţilor următorii timpi:

• la Secţiunile I-III, 3 ore;
• la Secţiunile II şi III, câte 1,5 ore în sălile de laborator, respectiv, de redactare a referatului;
• la Secţiunile IV-VII, câte 10 min pentru susţinerea lucrării şi discuţii evaluative (timpi orientativi, în limita timpului disponibil).

La Secţiunile IV-VII (după caz, şi la Secţiunea III) este permis accesul publicului.
Organizatorii asigură materialele şi mijloacele necesare susţinerii probelor.
Punctarea se realizează pe itemi, respectiv, criterii distribuite aleatoriu în Comisiile de evaluare.
Punctajele finale sunt decise prin compararea a două evaluări independente.
În sălile repartizate secţiunilor I - III se asigură prezenţa a câte doi supraveghetori.
Nu pot fi supravegheaţi sau evaluaţi elevii proprii în concurs.
În timpul examinării la Secţiunile IV-VII, membrii Comisiilor de evaluare sunt solicitaţi:

• să examineze concurenţii oral, practic, după caz, pentru a facilita punctarea criteriilor;
• să argumenteze convingător concurenţilor observaţiile şi analizele evaluative, în timpul discuţiilor rezervate la susţinerea lucrărilor, pentru a reduce dubiile concurenţilor cu privire la evaluare şi contestaţiile ce pot fi depuse de concurenţi;
• să consilieze concurenţii cu privire la ameliorarea şi valorificarea lucrărilor lor;
• să adopte atitudini şi comportamente afectuoase şi încurajatoare faţă de concurenţi.

Comportamentele necorespunzătoare ale participanţilor (larmă, injurii, distrugeri, furturi) în spaţiile de desfăşurare a probelor Concursului, de transport, de cazare şi masă sunt sancţionate cu penalizare de 20-50% din punctajele finale, respectiv, cu excluderea din concurs.

Top

VII. Comisiile concursului şi atribuţii

Organizarea şi desfăşurarea Concursului este coordonată de următoarele colective: a) Comitetul de organizare; b) Comisii de evaluare (pentru fiecare Secţiune a Concursului); c) Comisii de formulare a subiectelor (la Secţiunile I – IV); d) Comisia de validare a rezultatelor.
Comitetul de organizare a Concursului este stabilit de către organizatori.
Comisiile de formulare a subiectelor propun itemi şi scheme de punctare.
Comisiile de evaluare sunt constituite din 5-6 membri: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, profesori examinatori (după caz, de la disciplinele fizică, biologie, chimie, limba română, educaţie plastică, matematică, informatică, alte discipline tehnologice etc.).
Preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de evaluare coordonează:

• elaborarea finală a schemei de punctare;
• punctarea independentă de către doi evaluatori şi medierea punctajelor;
• examinarea concurenţilor pentru a facilita punctarea criteriilor;

Secretarul comisiei de evaluare asigură:

• programarea elevilor înscrişi la secţiune;
• preluarea tezelor sigilate şi distribuirea către profesorii evaluatori;
• predarea borderourilor cu punctaje către Comisia de validare a rezultatelor.

Comisia de validare a rezultatelor cuprinde: preşedintele concursului, vicepreşedinţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de secţiuni, secretarul concursului. Comisia:

• creează baza de date (liste nominale, borderourile comisiilor, borderouri centralizate);
• culege periodic punctajele de la comisiile de evaluare şi le centralizează;
• prelucrează datele colectate (media distribuţiei punctajelor, abaterea standard);
• stabileşte acordarea Diplomelor pe baza abaterii standard şi afişează rezultatele;
• rezolvă contestaţiile depuse de concurenţi.

Top

VIII. Prezentarea rezultatelor si acordarea diplomelor

Repartizarea punctajelor pe Diplome se realizează în Comisia de validare a rezultatelor.
Rezultatele se afişează conform tabelului următor (50 - punctajul maxim aşteptat). Pentru Secţiunile IV-VII, tabelul include şi titlul lucrării.

Nr. teză

Nume şi prenume

Clasa

Şcoala/ Locali-tatea

Prof. îndru-mător

Ar

Co

Ne

Ga

Ed

Cd

JV

Ei

Pr

50

50

50

50

50

50

50

50

Suma

      Semnăturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei …………….

Diplomele sunt stabilite şi afişate computerizat (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor).
Rezultatele afişate pot fi contestate de către concurenţi, în termenul stabilit de organizatori.
Întrucât Concursul promovează probe cu potenţial creativ - care sunt instrumente de evaluare semiobiective şi subiective - lucrările premiate nu vor fi distinse într-un mod absolut prin punctajele obţinute, dar pot fi asociate cu Premiile acordate la alte concursuri pe baza următoarelor echivalenţe (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor):

• Diploma Procopiu (mai rar, celelalte) selectează, prin alegerea unui coeficient de selecţie c=2 (cf. Anexa 7. Stabilirea Diplomelor) rezultatele excelente şi foarte bune cuprinse în zona de 2,5% din regiunea superioară a distribuţiei rezultatelor pentru o Secţiune a Concursului, zonă echivalentă statistic cu Premiile I acordate la alte concursuri;
• Diplomele Arhimede, Copernic, Newton, Galilei etc. selectează, prin alegerea unui coeficient de selecţie c=1, rezultatele foarte bune cuprinse în zona de 13,5% din regiunea superioară a distribuţiei rezultatelor, zonă echivalentă statistic cu Premiile II şi III acordate la alte concursuri;
• în anumite condiţii, un coeficient c < 1 poate fi propus de Comisiile de evaluare pentru a selecta rezultate valoroase aflate în zona de aproximativ 27% din regiunea superioară a distribuţiei rezultatelor, zonă echivalentă statistic cu Premiile speciale acordate la alte concursuri.

La promovarea în etapa superioară a Concursului, lucrările sunt selectate, de regulă, în ordinea descrescătoare a punctajelor înscrise în coloana Diplomei „Procopiu”, dar pot fi propuşi elevi cu rezultate deosebite la celelalte categorii.

Top

IX. Observaţii finale

Intervenţii asupra conceptelor şi termenilor utilizaţi în prezentul Regulament sau preluări ale acestora în cadrul altor activităţi educative sau modificarea machetelor Diplomelor în scopul utilizării lor în alte judeţe sau în alte activităţi similare pot fi efectuate numai cu acordul autorului, prof. Iulian Leahu.
Desfăşurarea Concursului rămâne deschisă creativităţii organizatorilor, pentru creşterea calităţii evaluării realizate şi o mai bună adecvare la particularităţile şi interesele elevilor.

Prof. Iulian Leahu

Top