REGULAMENTUL CONCURSULUI DE CREATIVITATE (DE CREATIVITATE ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ) "ŞTEFAN PROCOPIU"

Anexa 4. ELABORAREA PROBELOR CONCURSULUI

A. Reguli de construire a testelor (probelor)

Concursul propune elevilor probe (teste) la Secţiunile:  I. Lucrări scrise, II. Tehnici de laborator (Fizică, Mecatronică, Electronică, Electrotehnică) şi III. Grupuri de cooperare.
Ca regulă generală de structurare, probele reflectă profilurile creative (Diplomele) repartizate Secţiunilor, pe componentele:

• gândire ştiinţifică - teoretică/ analitică, experimentală, tehnică, imaginaţie anticipativă;
• gândire creativă - perspicacitate, productivitate, flexibilitate, originalitate, elaborare;
• motivaţie şi interese intrinseci - receptivitate la probleme, angajare în sarcină etc.

În al doilea rând, pentru a stimula răspunsurile elevilor într-un spectru de performanţe creative cât mai larg, elaborarea probelor utilizează tehnici de formulare a itemilor (subiecte, probleme, întrebări, sarcini de lucru), respectiv, de asamblare a itemilor în test, distribuite pe dimensiunile:

• de la probleme cu soluţie unică (gândire convergentă), la probleme cu răspuns deschis, cu soluţii multiple (gândire divergentă);
• de la probleme de cunoaştere şi înţelegere (gândire reproductivă), la probleme de analiză, sinteză şi evaluare (gândire productivă);
• de la probleme de aplicare a cunoştinţelor în situaţii familiare (de rutină, „de manual”), la probleme de aplicare în situaţii noi, nefamiliare (de tip nonrutină).
• de la probleme bine definite (gândire algoritmică), la probleme slab definite (gândire euristică);
• de la probleme definite într-un context teoretic, la probleme definite într-un context tehnologic, practic, cotidian etc.

Pentru a favoriza potenţialul creativ al cât mai multor elevi, în diferitele Secţiuni ale Concursului probele şi criteriile de evaluare valorizează sistemele specifice de simboluri ale gândirii şi comunicării (verbale, logico-matematice, spaţiale, naturaliste, intrapersonale, interpersonale etc.) specifice disciplinelor implicate, adică având în vedere profilurile de inteligenţe (capacităţile tari) stimulate prin conţinuturile şi activităţile specifice disciplinelor.

 

B. Construirea itemilor şi asamblarea itemilor în teste

Respectând regulile de construire, itemii (subiecte, probleme, întrebări, sarcini de lucru) sunt introduşi prin termeni-cheie. Rolul lor este să orienteze pe profesor în construirea itemilor şi asamblarea itemilor în teste, în aprecierea răspunsurilor, să orienteze gândirea elevilor în formularea răspunsurilor. Termenii-cheie nu sugerează elemente din conţinutul învăţării (de exemplu, mişcare uniformă, plan înclinat, energie potenţială, principiile termodinamicii, relaţia lui Heisenberg şi altele), ci procese ale gândirii care se aplică acestor conţinuturi, implicate în activitatea de rezolvare (de exemplu, anticipare, inducţie, deducţie, analogie etc.), respectiv, în scopul rezolvării problemei: categoria de performanţă creativă pe care o vizează.
Esenţială pentru asamblarea setului de probleme şi întrebări care alcătuiesc testul (proba) – şi distinctivă pentru tipul de evaluare pedagogică pe care îl propunem - este tema probei. Rolul principal al temei unei probe este să ofere elevilor un sens efortului lor de rezolvare a problemelor:
De ce sunt valoroase pentru mine aceste probleme?Cum se leagă ele de experienţele mele personale? Ce anume pot face acum când am rezolvat această problemă?
Iar din perspectiva profesorului: În numele cărei idei/ acţiuni voi alcătui problemele, să-i implic pe elevi în găsirea unui sens la ceea ce ei fac: noi cunoştinţe, noi convingeri, noi probleme, întrebări …?

Secţiunea I. Lucrări scrise

Secţiunea a II-a. Tehnici de laborator:
Fizică, Mecatronică, Electronică, Electrotehnică

Secţiunea a III-a. Grupuri de cooperare

 

C. Itemi de gândire creativă

Construirea itemilor cu potenţial creativ implică tehnici bazate pe factorii gândirii creative:

1. sensibilitate la probleme – capacitatea de a sesiza probleme neobişnuite, de a transforma probleme slab definite în probleme bine definite;
2. fluiditate - sau productivitatea gândirii, a furniza un număr cât mai mare de variante de răspuns;
3. flexibilitate - capacitatea de a realiza asociaţii îndepărtate, neobişnuite între noţiuni, fapte etc., numărul de clase în care pot fi grupate răspunsurile date;
4. originalitate - idei noi, neobişnuite şi interesante, pertinente, utile, acceptabile;
5. elaborare - aplecarea asupra detaliilor, pentru a construi o soluţie completă, elegantă, adecvată etc.

    Exemple de construire:

1. Utilizări neobişnuite
Se dă … (materiale, corpuri utilizate la realizarea unor teme experimentale). Imaginează cât mai multe întrebuinţări posibile ale (…), neobişnuite, interesante, pentru (a măsura …, a folosi ca …, a produce etc.).
Se apreciază:

• fluiditatea - 1 p. pentru fiecare întrebuinţare relevantă;
• flexibilitatea - 1 p. pentru fiecare categorie (clasă) de utilizare;
• originalitatea - raritatea şi caracterul neobişnuit al utilizărilor, prin comparaţie cu răspunsurile celorlalţi elevi: 3 p. pentru răspunsurile care apar o dată; 2 p. pentru cele care apar de două ori; 1 p. pentru cele care apar de trei ori; 0 p. pentru cele banale.

2. Fluiditate (productivitatea gândirii)
Daţi cât mai multe exemple de (sisteme, mărimi fizice, stări, fenomene, legi etc.) care au anumite caracteristici (încep cu ..., nume de ... etc.).
Se apreciază:

• fluiditatea – productivitatea gândirii, număr total de răspunsuri adecvate, relevante, corecte.

3. Compoziţie
Scrieţi o scurtă povestire (eseu ştiinţific, povestire SF, povestirea unei experienţe personale) interesantă, deosebită, utilizând următoarele cuvinte (...) , pe tema (…).
Se apreciază:

• originalitatea – 1-3 p. pentru răspunsurile deosebite, în raport cu ceilalţi elevi;
• elaborarea – 1-3 p. în funcţie de respectarea criteriului realităţii (adecvării la realitate, plauzibilităţii, aplicabilităţii).

4. Îmbunătăţiri
Cum ar putea fi îmbunătăţit acest (...), în scopul (realizarea unei măsurări, lucrări de laborator etc), pentru a-ţi permite (rezultate mai precise, observaţii detaliate, rapide, producerea fenomenului, repartizarea rolurilor în grup etc.), ca să rezolvi cât mai interesant/ adecvat sarcina de lucru etc. Daţi soluţii cât mai interesante, chiar ciudate sau nepotrivite.
Se apreciază:

• fluiditatea – număr de soluţii;
• originalitatea – 1-3 p. pentru răspunsuri rare şi inteligente;
• elaborarea – număr total de soluţii aplicabile.

5. Desen (completare)
Se dau (...). Adăugaţi ce credeţi de cuviinţă acestor (…), pentru a obţine reprezentări de (…) recunoscute, noi, neobişnuite etc.. Faceţi desene cât mai multe şi mai interesante şi scrieţi ce reprezintă fiecare desen.
Se apreciază:

• fluiditatea – număr total de soluţii;
• flexibilitatea – număr total de categorii în care pot fi încadrate soluţiile;
• originalitatea – 1-3 p. pentru răspunsurile neobişnuite, care apar rar.

6. Creaţie/ determinare cu număr limitat de obiecte
Aveţi la dispoziţie următoarele obiecte (...). Indicaţi cât mai multe (…) ce s-ar putea realiza cu aceste obiecte, pentru a face (...) cu ajutorul lor.
Se apreciază:

• fluiditatea – număr total de dispozitive descrise;
• originalitatea – 1-3 p. pentru răspunsurile rare;
• elaborarea – numărul total de răspunsuri adecvate, aplicabile.

7. Consecinţe
Ce s-ar întâmpla dacă (…): s-ar reduce forţele de frecare, s-ar mări suprafaţa de contact …, ar ploua tot timpul? Scrieţi cât mai multe consecinţe posibile, cât mai interesante, chiar absurde sau caraghioase.
Se apreciază:

• fluiditatea - numărul total de răspunsuri;
• flexibilitatea - numărul total de categorii (clase) de răspunsuri;
• originalitatea - 1-3 p. pentru răspunsurile rare, neobişnuite;
• elaborarea - numărul total de soluţii adecvate, realizabile, probabile, plauzibile.

8. Clase
Enumeraţi cât mai multe (…) care: par totdeauna reci; se electrizează uşor; sunt conductoare termice; sunt instrumente de măsură etc.
Se apreciază:

• fluiditatea - număr total de obiecte enumerate;
• flexibilitatea -număr total de categorii de obiecte;
• originalitatea - 1-3 p. pentru răspunsurile rare statistic.

9. Asemănări şi deosebiri
Enumeraţi, din punctul de vedere (de exemplu, al proprietăţilor fizice), cât mai multe asemănări şi deosebiri între perechile: copac – stâlp; fulger – ţipăt ....
Se apreciază:

• fluiditatea - număr total de răspunsuri date;
• originalitatea - 1-3 p. pentru răspunsuri rare.

10. Clasificare
a) Clasificaţi după ... (de exemplu, proprietăţile fizice, după funcţiile lor), în cât mai multe moduri posibile, următoarele materiale, corpuri, fenomene etc. (...);
b) Scrieţi cât mai multe feluri posibile (după cât mai multe criterii) de a organiza (componentele trusei de fizică în spaţiul de depozitare din laborator etc.).
Se apreciază:

• flexibilitatea - numărul total de criterii utilizate.

11. Clubul ingenioşilor (propunere de probleme creative)
În şcoală se înfiinţează un cerc, un club al elevilor ingenioşi. Propuneţi probleme (probe, itemi de creativitate) pe tema (...), pentru a selecta membrii cercului.
Se apreciază:

• sensibilitate la probleme- enumerarea de probleme ce se pretează la soluţionări divergente, titluri pentru teme etc.

Prof. Iulian Leahu